Un panou cu infraroșu este un produs foarte simplu și aproape indestructibil, dar eficiența lui depinde în proporție de optzeci la sută de locul unde îl montezi. Am văzut sute de instalații care nu funcționau bine doar pentru că panoul era pus greșit, în spatele canapelei sau sub fereastră ca un calorifer vechi. Dacă respecți aceste cinci reguli, vei avea căldură maximă cu consum minim.
Greșeala 1: Montarea pe peretele exterior
Cea mai mare greșeală este să pui panoul pe peretele exterior rece, acolo unde era vechiul calorifer. Razele infraroșii încălzesc primul obiect solid pe care îl întâlnesc. Dacă panoul este pe peretele exterior, jumătate din radiație intră direct în zidul rece și se pierde afară. Corect este să montezi panoul pe peretele interior, care dă spre hol sau spre altă cameră. Astfel, radiația traversează camera și încălzește peretele exterior din interior, exact acolo unde ai nevoie de el cald ca să nu mai faci mucegai. Excepție fac doar panourile montate pe tavan, de acolo pot iradia în jos pe toți pereții fără pierderi.
Greșeala 2: Acoperirea panoului cu mobilă
Infraroșul se propagă în linie dreaptă, ca lumina. Dacă pui un dulap înalt sau o bibliotecă în fața panoului, creezi umbră termică. În spatele dulapului va fi frig. Regula de aur este să lași cel puțin un metru liber în fața panoului și cincizeci de centimetri deasupra și dedesubt. Panoul nu este un tablou decorativ pe care să îl ascunzi după perdea. Este un proiector de căldură și are nevoie de vizibilitate liberă asupra camerei. Ideal este să îl pui deasupra ușii sau deasupra canapelei, la înălțimea de doi metri, de unde vede toată camera.
Greșeala 3: Folosirea unui termostat prost
Panoul în sine este prost, inteligența este în termostat. Un termostat mecanic ieftin din comerț pornește și oprește cu o întârziere de două grade. Asta înseamnă că panoul merge mult prea mult și apoi stă prea mult oprit, cu fluctuații mari de temperatură. Un termostat WiFi bun, cu senzor de pardoseală și de aer, menține temperatura cu o precizie de zero virgulă două grade. El învață cât de repede se răcește camera ta și pornește panoul cu treizeci de minute înainte să vii acasă. În plus, are funcție de detectare a geamului deschis și oprește automat încălzirea dacă aerisești. Investiția de două sute de lei într-un termostat bun se amortizează în două luni din economia de curent.
Greșeala 4: Panouri prea mici pentru cameră
Mulți vânzători, ca să pară ieftini, îți vând un panou de patru sute de wați pentru o cameră de douăzeci de metri pătrați. Panoul va merge non-stop și nu va reuși niciodată să încălzească zidurile. Un panou subdimensionat consumă de fapt mai mult decât unul corect dimensionat, care se oprește după ce a atins temperatura. Regula corectă în România este șaptezeci de wați pe metru pătrat pentru o casă izolată și o sută de wați pentru o casă neizolată. Deci pentru o cameră de douăzeci de metri ai nevoie de cel puțin o mie patru sute de wați putere instalată, împărțită în două panouri de șapte sute de wați pentru o distribuție uniformă, nu un singur panou mic într-un colț.
Greșeala 5: Teama de temperatura de nouăzeci de grade
Mulți clienți se tem că panoul de nouăzeci de grade este periculos pentru copii. De aceea cumpără panouri de joasă temperatură de patruzeci de grade, care nu încălzesc. Un panou adevărat trebuie să fie fierbinte ca să radieze puternic, exact ca soarele. Soluția nu este să cumperi un panou slab, ci să îl montezi la înălțime, pe tavan. La doi metri și jumătate înălțime, nimeni nu îl poate atinge și radiază cel mai eficient în jos. Pe tavan este și cel mai invizibil și nu ocupă niciun spațiu util din cameră.
